După doi ani în care pensiile nu au fost indexate, puterea de cumpărare a pensionarilor români s-a erodat semnificativ, iar discuțiile politice și bugetare se concentrează acum pe modul în care vor fi recuperate aceste pierderi. În scenariile aflate în dezbatere pentru 2027, se vorbește despre o indexare în jur de 12% dacă legea ar fi aplicată integral, însă decizia finală depinde de evoluția bugetului și de opțiunile politice ale următorului executiv.

Cât ar costa și ce înseamnă 12%

Estimările care stau la baza propunerilor indică faptul că o indexare de 12% ar necesita în jur de 12 miliarde de lei suplimentar pentru anul următor. Bugetul actual al pensiilor este prezentat ca fiind în creștere în următorii ani: circa 158,7 miliarde lei în prezent, aproximativ 170 miliarde lei în 2027 și aproximativ 180 miliarde lei în 2028. Aceste cifre sugerează o presiune fiscală mai mare, dar și o marjă de manevră potențială pentru autorități, condiționată însă de prioritățile bugetare și de deficitul public.

Oficialii ministerului de finanțe au semnalat o reducere a deficitului bugetar, ceea ce ar putea ajuta la crearea spațiului fiscal necesar. Totuși, există și voci care avertizează că finanțarea unor majorări permanente ale pensiilor nu ar trebui realizată din venituri considerate temporare, cum ar fi împrumuturi sau resurse excepționale.

Cât ar crește pensiile practice

În termeni concreți, o indexare de 12% ar însemna creșteri tangibile pentru beneficiari: pentru o pensie de 1.281 lei majorarea estimată ar fi de 165 lei, ducând venitul la 1.446 lei; pentru o pensie de 2.000 lei, creșterea ar fi de 240 lei, ajungându-se la 2.240 lei; pentru o pensie de 3.000 lei majorarea ar fi de circa 360 lei, iar pentru o pensie de 4.000 lei creșterea ar fi de aproximativ 480 lei. Aceste exemple ilustrează impactul procentual asupra diferitelor praguri de venit, însă efectul real va depinde de distribuția pensiilor în sistem și de mecanismele de aplicare.

Un aspect subliniat frecvent în discuții este faptul că, în prezent, o parte din plățile pentru pensii sunt acoperite prin împrumuturi. Această realitate complică deciziile privind majorările viitoare, deoarece crescând povara datoriei publice pot apărea limitări în capacitatea statului de a susține creșteri recurente fără ajustări la alte capitole bugetare.

„Legat de pensii, nu spune nimeni că nu vor fi resurse. Nimeni n-a spus că la anul pensiile nu se vor indexa. Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată. Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare”

Declarația de mai sus, făcută de un economist de seamă, reflectă poziția precaută din rândul analiștilor care cer ca orice majorare să fie sustenabilă pe termen mediu și lung. Pe de altă parte, din planul politic se vehiculează ideea că indexarea pensiilor ar putea deveni o condiție cheie pentru susținerea viitorului guvern, ceea ce introduce un element politic important în ecuația decizională.

Rămâne, așadar, de urmărit care va fi procentul final adoptat și în ce măsură bugetul pentru 2027 va permite aplicarea integrală a unei creșteri de 12% sau dacă se va opta pentru un nivel mai mic, sub 10%, așa cum sugerează unele scenarii alternative. În perioada următoare urmează negocieri politice și analiză bugetară detaliată, care vor clarifica capacitatea statului de a răspunde așteptărilor pensionarilor.