Avertisment important din partea Vlad Gheorghiță, șeful Armatei Române: populația trebuie să-și crească nivelul de pregătire nu doar pentru urgențe civile, ci și pentru susținerea unui posibil efort de război. Mesajul a vizat, în esență, consolidarea rezilienței naționale prin programe de instruire voluntară.

RECLAMA
Ce a transmis șeful Armatei
Declarațiile au fost făcute la sediul HQ MNC‑SE din Sibiu, în cadrul unei conferințe susținute împreună cu Alexus G. Grynkewich, prezentat ca comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). În centrul intervenției s-a aflat nevoia de a extinde instruirea de bază pentru cetățenii care doresc să participe, pe bază de voluntariat, la eforturile de apărare.

RECLAMA
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
Oficialul a subliniat că actualizarea cadrului legal — despre care a spus că a fost promulgată de președintele Nicușor Dan — permite demararea unor serii noi de instruire și o mai bună planificare a resurselor. Accentul cade pe pregătirea voluntară, cu obiective clare și etape de instruire calibrate pe capacitatea MApN.

Cum va arăta pregătirea voluntară
Potrivit lui Vlad Gheorghiță, în perioada următoare ar putea fi organizate mai multe serii de pregătire în fiecare an, în funcție de logistica disponibilă și de alocările bugetare. Ținta anunțată are în vedere atât formarea inițială, cât și posibilitatea extinderii la un număr mai mare de participanți, dacă resursele o vor permite.

„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Responsabilii militari privesc acest cadru ca pe un demers etapizat: se începe cu loturi mai mici — 1.000–2.000 de voluntari —, iar ulterior, dacă infrastructura și bugetul se aliniază, se poate urca treptat către un volum anual mai ridicat. În paralel, reziliența este tratată ca proiect național, nu doar militar.

Șeful Statului Major a legat inițiativa de o paletă largă de riscuri, de la dezastre naturale la scenarii de securitate care solicită sprijinul populației. A fost menționată explicit colaborarea cu structurile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență.

„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”
În acest cadru, MApN mizează pe voluntariat, pe instruire de bază structurată și pe cooperarea cu instituțiile civile. Efortul cerut publicului vizează atât deprinderi utile în fața unor cutremure sau incendii, cât și elemente de sprijin logistic ori operațional pentru Forțele Armate, în limitele legii și ale programelor anunțate.

Calendarul exact al seriilor, procedurile de selecție și detaliile organizatorice vor fi stabilite în funcție de resursele alocate și de capacitatea centrelor de instruire, au transmis oficialii militari.