Pierderea unei persoane apropiate aduce nu doar suferință, ci și o serie de responsabilități administrative și financiare. Una dintre cele mai sensibile situații este cea a creditelor bancare rămase neachitate. Deși există percepția că datoriile dispar odată cu titularul, legislația din România prevede altceva.
Conform Codului civil, moștenirea nu înseamnă doar bunuri, ci și obligații. Astfel, soldul creditului, ratele restante, dobânzile și eventualele penalități devin parte din masa succesorală și pot fi preluate de moștenitori, însă doar dacă aceștia acceptă moștenirea.
Cine poate fi obligat să plătească datoriile
Moștenitorii legali sau testamentari – copiii, soțul sau soția supraviețuitoare, alte rude ori persoane menționate în testament – pot prelua atât bunurile, cât și obligațiile financiare ale defunctului.
Este important de subliniat că nimeni nu este obligat să achite datoriile dacă refuză formal moștenirea la notar. În lipsa unei notificări rapide către bancă, însă, creditul nu este suspendat automat, iar dobânzile și penalitățile pot continua să se acumuleze.
Rolul asigurării de viață
Situația este mult mai simplă atunci când creditul, în special cel ipotecar, are atașată o asigurare de viață. Dacă polița este validă și riscul este acoperit, compania de asigurări achită soldul rămas către bancă, iar moștenitorii rămân cu bunul liber de sarcini.
Există, totuși, și excepții prevăzute în contractele de asigurare – de exemplu, afecțiuni medicale nedeclarate anterior sau alte cauze expres menționate în poliță – situații în care despăgubirea poate fi refuzată.
Ce opțiuni au moștenitorii
În lipsa unei asigurări, legea oferă trei variante:
- Acceptarea pură și simplă a moștenirii – moștenitorul preia atât bunurile, cât și datoriile, însă plata acestora se face în limita valorii activelor moștenite.
- Acceptarea sub beneficiu de inventar – oferă protecție suplimentară, deoarece datoriile sunt achitate exclusiv din bunurile defunctului, fără a afecta patrimoniul personal al moștenitorului.
- Renunțarea la moștenire – se face la notar și exonerează complet persoana de orice obligație legată de datoriile defunctului.
Până la finalizarea succesiunii, banca poate continua să solicite plata ratelor. În practică, pentru a evita executarea silită sau acumularea de penalități, un membru al familiei poate achita temporar sumele datorate, urmând ca acestea să fie reglate ulterior în cadrul partajului succesoral.
Ce se întâmplă în cazul creditelor ipotecare și al celor fără garanții
La creditele ipotecare, imobilul reprezintă garanția băncii. Dacă nimeni nu își asumă datoria, instituția financiară poate declanșa executarea silită. Dacă suma obținută din vânzarea imobilului depășește valoarea datoriei, diferența revine moștenitorilor care au acceptat succesiunea.
În cazul creditelor de nevoi personale sau al cardurilor de credit fără garanții, banca poate urmări doar bunurile incluse în masa succesorală.
Dacă există mai mulți moștenitori, datoriile se împart proporțional cu cota-parte care revine fiecăruia. Totuși, banca poate solicita plata integrală de la unul dintre ei, urmând ca aceștia să își recupereze ulterior sumele între ei.
În situații rare, dacă nicio persoană nu acceptă moștenirea, aceasta revine statului, iar datoriile sunt stinse doar în limita activelor existente.
Recomandări pentru familie
Specialiștii recomandă ca, imediat după deces, familia să:
- informeze banca în scris;
- verifice existența și condițiile poliței de asigurare;
- consulte un notar pentru deschiderea succesiunii;
- analizeze atent dacă acceptarea moștenirii este oportună.
Amânarea procedurilor sau necunoașterea clauzelor contractuale poate duce la acumularea de costuri suplimentare și la pierderi financiare semnificative.
