Dosarul Tel Drum, unul dintre cele mai longevive și complexe cazuri de corupție din România, revine în forță pe agenda publică în 2026. Procesul în care fostul lider politic Liviu Dragnea este acuzat de fraude masive cu fonduri europene se confruntă cu noi răsturnări de situație la Tribunalul București, punând sub semnul întrebării integritatea probatoriului.
Strategia Nulității: „Binomul” și interceptările anulate
La reluarea procedurilor în camera preliminară în februarie 2026, echipa de apărare a lui Liviu Dragnea a invocat o nouă excepție de nelegalitate. Avocații vizează implicarea așa-numitelor „echipe operative mixte” formate din ofițeri SRI și procurori DNA, argumentând că această colaborare ar fi viciat modul în care au fost colectate probele.
Contextul juridic este unul tensionat, după ce o serie de decizii ale Curții Constituționale (CCR) din ultimii ani au redefinit regulile jocului:
- Decizia 51/2016: A eliminat participarea SRI în dosarele penale ca organ specializat de cercetare.
- Decizia 55/2020: A declarat neconstituțională folosirea înregistrărilor pe siguranță națională (MSN) ca probe în procesele de corupție.
- Consecința directă: În mai 2025, instanța supremă a anulat deja 31 de mandate de interceptare realizate între 2007 și 2009, considerându-le nelegale.
„Dosarul Tel Drum pare să se golească treptat de probele tehnice pe care s-a bazat inițial acuzația, pe măsură ce instanțele aplică retroactiv deciziile CCR privind protocoalele cu serviciile secrete.”
Miza uriașă: Un prejudiciu de peste 110 milioane de lei
Trimis în judecată oficial în octombrie 2022, Liviu Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu. Procurorii susțin că, în perioada 2001-2017, acesta ar fi controlat o rețea menită să direcționeze ilegal contracte de infrastructură către firma Tel Drum SA.
Cifrele dezastrului financiar:
| Proiect/Tip Prejudiciu | Valoare Estimată |
|---|---|
| Reabilitare drumuri (DJ 506) | 62,4 milioane lei |
| Constituire parte civilă (Ministerul Dezvoltării) | 109 milioane lei |
| Evaziune fiscală | 1,2 milioane lei |
| TOTAL ESTIMAT | 110,3 milioane lei (~22 mil. Euro) |
Acuzațiile DNA: O schemă de putere ramificată
Conform rechizitoriului, Liviu Dragnea ar fi început construcția acestui grup încă din 2001, imediat după ce a preluat șefia Consiliului Județean Teleorman. Schema ar fi funcționat pe două paliere:
- Palierul Administrativ: Funcționari de încredere din CJ Teleorman care inserau clauze restrictive în caietele de sarcini.
- Palierul Privat: Firme paravan și Tel Drum SA, care primeau informații confidențiale înainte de publicarea licitațiilor.
Procurorii susțin că influența politică a lui Dragnea la nivel central a fost motorul care a asigurat accesul grupului la fonduri naționale și europene, dar și la numiri cheie în funcții publice.
Trecutul judiciar: Un palmares controversat
Liviu Dragnea nu este la prima confruntare cu legea. Acesta a mai executat o pedeapsă în Dosarul angajărilor fictive (3 ani și 6 luni cu executare), fiind liberat condiționat în iulie 2021. Anterior, el primise o condamnare cu suspendare în Dosarul Referendumului.
Rămâne de văzut dacă în 2026, Tribunalul București va decide că probele rămase sunt suficiente pentru a continua procesul sau dacă „Bomba anului” va fi chiar implozia celui mai mare dosar de corupție din istoria recentă a Teleormanului.
