După ce drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din districtul Kapotnia al Moscovei, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunțat că Rusia va continua cu „lovituri masive” asupra Ucrainei. Putin a stabilit deja următoarea țintă.

Războiul a intrat într-o spirală nouă de escaladare, iar schimbul de lovituri din 18 iunie 2026 arată că ambele părți au abandonat orice reținere tactică. La începutul aceleiași săptămâni, Rusia atacase o catedrală protejată de UNESCO pe teritoriul ucrainean. Ucrainenii au răspuns direct asupra capitalei rusești, vizând infrastructura energetică. Logica e simplă și periculoasă: fiecare lovitură cheamă o alta.

Atacul din Kapotnia și răspunsul Moscovei

Dimineața zilei de 18 iunie, mai multe drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din districtul Kapotnia, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la marginea Moscovei. Serghei Sobianin, primarul capitalei ruse, a anunțat pe rețelele sociale că zeci de alte dispozitive aeriene care se îndreptau spre oraș au fost doborâte. Nu e un detaliu minor: Kapotnia nu e undeva la periferia frontului, e practic în inima Rusiei.

Reacția nu a întârziat. Lavrov a ieșit public cu o declarație care, deși formulată în limbaj diplomatic rece, e în realitate o amenințare directă: „Nu e nicio coincidență că președintele a anunțat, cu ceva vreme în urmă, că vom iniția atacuri în valuri în mod regulat, asupra țintelor și obiectivelor direct legate de capacitatea de luptă a armatei ucrainene. Această sarcină a fost încredințată de comandantul nostru suprem, forțelor noastre armate, care o duc la îndeplinire și vor continua să o ducă la îndeplinire.” Tradus din diplomație în română: atacurile masive nu sunt un răspuns la ce s-a întâmplat pe 18 iunie. Erau deja planificate. Incidentul de la Kapotnia a oferit doar pretextul public.

Zelenski a răspuns înainte ca Lavrov să vorbească

Volodimir Zelenski nu a așteptat reacția rusă. Imediat după atacul ucrainean asupra rafinăriei, președintele de la Kiev a formulat propria sa amenințare, fără eufemisme: „Dacă Putin nu vrea să încheie acest război și dorește să îl continue, noi nu vom sta liniștiți, vom răspunde. Dacă Ucraina arde, va arde și Moscova.”

E o schimbare de ton față de declarațiile anterioare ale lui Zelenski, care de obicei echilibrau agresivitatea cu apeluri la negocieri. Acum, mesajul e direct și fără rezerve. Ucraina nu mai cere doar să reziste, ci anunță că poate lovi acasă la Rusia, la propriu. Zelenski a adăugat că Ucraina nu își dorește război, dar condiționarea e clară: pacea e posibilă doar dacă Rusia o alege. Altfel, Kievul va continua să escaladeze.

Ce înseamnă asta, de fapt, pentru zilele care urmează

Lavrov a confirmat că Putin a stabilit deja obiectivele următorului val de atacuri asupra Ucrainei, fără să precizeze ce anume va fi vizat sau când. Asta e, în sine, o tactică: incertitudinea pune presiune psihologică pe populație și pe infrastructura de apărare ucraineană. Atacurile în valuri, pe care Moscova le-a anunțat ca politică oficială, au vizat în lunile anterioare rețelele energetice, depozitele militare și nodurile logistice. Dacă modelul se repetă, prioritatea va fi tot infrastructura critică înainte de iarnă.

Concret, în zilele care urmează, atenția trebuie îndreptată spre două lucruri: dacă Rusia va lansa un nou val masiv de atacuri cu rachete sau drone înainte de sfârșitul lunii iunie și dacă occidentul va accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană ca răspuns la escaladarea anunțată de Lavrov. Războiul a ajuns în punctul în care ambele capitale sunt vulnerabile. Asta nu e un semn că se apropie de final — e un semn că granițele pe care ambele părți le respectau tacit s-au dizolvat complet.