Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate vizând o lege care modifică regulile de guvernanță corporativă ale întreprinderilor publice listate la bursă. Potrivit șefului statului, modificările adoptate în Camera Deputaților pot deschide calea unor decontări discreționare și fără plafon pentru conducerea companiilor strategice deținute de stat.

Ce lege a fost atacată

Sesizarea vizează Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 73/2018, care completează OUG nr. 109/2011 referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Modificarea esențială introdusă prin lege privește articolul 39: cheltuielile cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea administratorilor, directorilor și membrilor consiliilor de supraveghere din companiile de stat listate la bursă nu mai sunt incluse în categoria beneficiilor plafonate legal.

De ce consideră președintele că este neconstituțională

Până la această modificare, anumite beneficii acordate conducerii întreprinderilor publice erau limitate la maximum două indemnizații fixe brute lunare pe an. Prin excluderea cheltuielilor menționate din categoria beneficiilor, legea elimină practic orice plafon pentru acestea.

În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan avertizează că noua formulare transformă cheltuielile profesionale într-un instrument de eludare a limitelor de remunerare stabilite prin contractele de mandat. Deși formal aceste sume nu mai sunt calificate drept beneficii, în realitate ele reprezintă avantaje materiale care pot fi folosite pentru a ocoli restricțiile legale existente.

Companiile strategice, în centrul disputei

Legea se aplică exact acelor întreprinderi publice ale căror acțiuni sunt tranzacționate la bursă — companii care administrează active strategice și au un impact semnificativ asupra economiei naționale. Potrivit sesizării, posibilitatea unor decontări cvasi-nelimitate din bugetul statului depășește cu mult intenția inițiatorului și contravine obligației constituționale a statului de a proteja interesele economice naționale.

Problema vagului legislativ

Un alt argument central al președintelui se referă la lipsa de claritate a textului legal. Sintagma „realizate în scopul exercitării mandatelor”, folosită pentru a delimita cheltuielile decontabile, este considerată prea imprecisă și susceptibilă de interpretări extensive. Nicușor Dan apreciază că imposibilitatea cuantificării acestor cheltuieli încalcă articolul 135, alineatul 2, litera b din Constituție, care obligă statul să protejeze interesele naționale în activitatea economică și financiară.

Risc de guvernanță netransparentă

Sesizarea avertizează și asupra efectelor pe termen lung: un cadru legislativ care permite camuflarea avantajelor materiale sub forma cheltuielilor profesionale poate conduce la o guvernanță corporativă netransparentă, afectând eficiența economică pe care statul este constituțional obligat să o garanteze.

Ce nu contestă președintele

Nicușor Dan precizează explicit că sesizarea nu vizează OUG nr. 73/2018 în ansamblu, ci exclusiv completările și modificările introduse ulterior în Camera Deputaților, în cadrul legii de aprobare.

De ce contează această decizie

Demersul președintelui ridică întrebări fundamentale despre modul în care sunt gestionate resursele companiilor de stat, despre limitele remunerării indirecte a conducerii și despre transparența corporativă în întreprinderile publice. Decizia pe care o va pronunța Curtea Constituțională poate deveni un reper important pentru viitorul guvernanței corporative în România și pentru protejarea patrimoniului public față de cheltuieli discreționare și greu de controlat.