Deși autoritățile susțin că reforma va aduce creșteri salariale pentru majoritatea angajaților din sectorul public, proiectul noii legi a salarizării prevede și situații în care unele venituri ar putea scădea, fiind acoperite însă printr-un mecanism de compensare pe termen lung.

Cine este vizat de noile modificări salariale

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că niciun angajat nu va pierde efectiv bani în urma aplicării noii legi, deoarece eventualele diminuări vor fi acoperite printr-o „diferență salarială tranzitorie”.

Potrivit acestuia, pentru aproximativ 56% dintre bugetari salariile vor crește, iar pentru ceilalți veniturile vor rămâne cel puțin la același nivel datorită mecanismului de compensare.

Cum funcționează „diferența salarială tranzitorie”

Conform proiectului legislativ, dacă noul salariu calculat este mai mic decât cel în plată (raportat la decembrie 2026), se acordă o compensație individuală lunară care acoperă diferența.

Această sumă:

• se plătește lunar, individual;
• se acordă doar pentru aceeași funcție și aceleași condiții de muncă;
• nu include anumite sporuri sau venituri din proiecte cu fonduri europene.

Mecanismul de compensare este prevăzut să se aplice până cel târziu la 31 decembrie 2031.

Exemplu de calcul și impact

În explicațiile oficiale, dacă un salariu actual de 12.100 lei ar scădea la 11.000 lei după recalculare, diferența de 1.100 lei ar fi acoperită prin această compensație tranzitorie, astfel încât venitul final să nu fie diminuat.

Ce urmărește reforma

Guvernul susține că noua lege a salarizării urmărește:

• simplificarea sistemului de sporuri;
• limitarea acestora la un plafon de 20%;
• corelarea mai clară a salariilor cu funcțiile și responsabilitățile.

Executivul afirmă că principiul de bază este protejarea veniturilor actuale și evitarea pierderilor pentru angajați, chiar și în cazul recalculării grilei de salarizare.

Concluzie

Chiar dacă reforma este prezentată ca una de creștere a echității și eficienței în sistemul public, proiectul prevede explicit situații în care salariile recalculate ar putea fi mai mici, diferența fiind acoperită printr-un mecanism tranzitoriu valabil până în 2031.