Conform noilor prevederi, uciderea unei femei pe criteriul de gen va fi încadrată la omor calificat, cu pedepse care pot ajunge până la închisoare pe viață sau până la 25 de ani, în funcție de gravitatea faptelor și circumstanțe.

„Am promulgat astăzi Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.”

Șeful statului a subliniat că violența îndreptată împotriva femeilor rămâne o realitate dureroasă și rușinoasă, prea mult timp tratată insuficient. Mesajul public transmis de la Cotroceni a pus accent pe faptul că toleranța față de asemenea acte s-a tradus în tragedii repetate, iar statul are datoria de a răspunde prin norme ferme și măsuri active de protecție.

„Violența împotriva femeilor este unul dintre cele mai înjositoare și degradante comportamente. Acest tip de agresiune a fost mult prea mult timp fie ignorată, fie insuficient abordată, cu consecințe dramatice.”

„De aceea, și ca un act de recunoaștere a unei realități dureroase pe care avem obligația să o îndreptăm, este extrem de necesară o lege care să stabilească pedepse aspre și să promoveze măsuri de prevenire a femicidului și a violenței domestice.”

Președintele a transmis și un mesaj de susținere pentru demersul legislativ din Parlament, subliniind că actualizarea cadrului penal este un pas cerut de amploarea fenomenului.

„Salut inițiativa parlamentarilor care au înțeles gravitatea acestui fenomen și au realizat modificările legislative care se impun.”

Ce prevede noua lege

Textul promulgat stabilește că fapta de femicid se sancționează la nivelul omorului calificat. Asta înseamnă pedepse privative de libertate severe, inclusiv pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoare de până la 25 de ani. Autoritățile judiciare vor putea astfel să trateze cazurile în funcție de contextul de gen și de antecedentele de violență domestică, eliminând ambiguitățile care au îngreunat până acum sancționarea.

De asemenea, prin noua abordare este întărită ideea că prevenția nu se poate rezuma la intervenția post-factum. Legea pune accent pe sesizarea timpurie a riscurilor și pe creșterea capacității instituțiilor de a acționa înainte ca agresiunile să escaladeze.

Intervenție din timp și protecția victimelor

Potrivit explicațiilor furnizate public, prin acest act normativ statul își asumă transformarea angajamentelor în mecanisme concrete: evaluarea rapidă a riscului, intervenție operativă și o cooperare mai bună între instituții. Accentul cade pe prevenire și pe consolidarea instrumentelor legale care pot fi activate înainte de producerea unei tragedii.

„Această lege transformă angajamentul statului român de a garanta siguranța femeilor și copiilor într-un mecanism concret de prevenție, oferind autorităților instrumentele necesare pentru a interveni la timp, înainte ca violența să devină o tragedie.”

„Este un pas deosebit de important către conștientizarea cauzelor abuzurilor și violenței îndreptate împotriva femeilor, dar și către o justiție mai eficientă, mai umană, care nu doar sancționează dur agresorii, ci înțelege și previne activ suferința celor mai vulnerabili dintre noi.”

Proiectul a trecut de Legislativ pe 26 martie, după care a urmat procedura constituțională de promulgare. În mod explicit, autoritățile transmit că noul cadru va permite intervenția înainte de escaladarea violenței și o mai bună protecție pentru potențialele victime, cu scopul de a reduce numărul cazurilor grave și de a descuraja comportamentele agresive.

Mesajul prezidențial plasează această lege în zona măsurilor necesare pentru o societate care își protejează cetățenii: femeile și copiii devin prioritate declarată, iar statul își afirmă rolul de a interveni prompt și ferm, atât prin sancțiuni, cât și prin acțiuni de prevenire.