Avertisment cu miză pentru România și aliații europeni: Comandantul Suprem al NATO a transmis că Rusia ar putea provoca Alianța mai devreme decât anticipează planificările curente. Ținta este ca statele europene să-și consolideze capacitatea de apărare convențională până în 2035, însă riscurile pot apărea mai rapid.RECLAMA

Mesajul a fost formulat în fața legislatorilor americani, cu accent pe nevoia ca armatele din Europa să devină, în următorii ani, suficient de robuste pentru a descuraja și respinge o amenințare directă. Un eventual acord de pace între Rusia și Ucraina, a arătat oficialul, nu ar elimina pericolul strategic pentru continent.RECLAMA

Avertismentul militar: risc înainte de 2035

Potrivit generalului Alexus Grynkewich, reconfigurarea resurselor militare ruse după fazele majore ale războiului din Ucraina ar putea crea presiuni suplimentare asupra flancului estic. El a detaliat că efective importante, cu experiență de luptă, pot fi repoziționate relativ rapid, obligând NATO să rămână cu un pas înainte.

„Dintr-o perspectivă pur militară, atunci când 500.000 de soldați ruși căliți în luptă vor fi repoziționați în alte zone, va trebui să acordăm atenție acestui lucru ca unei potențiale amenințări militare și să fim conștienți de ceea ce ar putea reprezenta pentru Alianță”.

Războiul Rusia–Ucraina a intrat în al patrulea an, iar planurile operative americane în Europa sunt reanalizate. În paralel, documentele strategice cer ca aliații europeni să-și crească ritmul investițiilor, pentru a acoperi capabilități critice — de la muniții și apărare aeriană, până la mobilitate militară — astfel încât obiectivul pentru 2035 să fie realist.

Debatere la Washington privind forțele americane din Europa

În prezent, în Europa se află aproximativ 80.000 de militari americani. În timpul audierii, mai mulți senatori au avertizat că o reducere grăbită a prezenței ar putea fi riscantă pentru echilibrul regional și pentru credibilitatea descurajării.

„Mă tem că administrația se concentrează exclusiv pe viteza tranziției și nu pe implicațiile strategice ale unei greșeli pe care o face”.

Opoziție s-a exprimat și față de scăderea nivelului de trupe în acest moment sensibil:

„acum nu este momentul pentru scăderea nivelului lor”.

În aceeași logică, a fost subliniat că diminuarea amenințării ruse depinde de susținerea continuă a Kievului și de consolidarea capacităților europene:

„cel mai bun mod de a diminua nevoia de apărare în Europa este reducerea ameninței generate de armata Rusiei”.

Pe lângă sprijinul pentru Ucraina, s-a discutat despre accelerarea investițiilor în apărare. O propunere ambițioasă evocată a fost creșterea cheltuielilor militare până la 5% din PIB în statele Alianței, pentru a acoperi rapid golurile de capabilități și a întări postura pe întreg teritoriul european.

Întrebat când ar putea Europa să susțină pe cont propriu o apărare convențională credibilă, generalul a oferit următoarea estimare:

„Până la sfârșitul deceniului nu vom fi acolo, dar cu siguranță până în 2035”.

El a invocat și valoarea poziționării americane pe continent, precum și lecțiile operaționale din misiuni recente din Orientul Mijlociu. Un exemplu este Epic Fury, o campanie în desfășurare ce implică forțe americane și israeliene, utilizată pentru a ilustra conectivitatea teatrelor de operații și nevoia de mobilitate strategică.

„Trupele, bazele și infrastructura noastră valorifică poziția strategică a Europei și permit SUA să deplaseze rapid forțe, să susțină operațiuni și să ofere președintelui multiple opțiuni militare în diferite teatre”.

Mesajele către aliați sunt clare: întărirea flancului estic, completarea stocurilor de muniții, modernizarea apărării aeriene și investiții accelerate — toate pentru a asigura că, dacă presiunea va crește mai devreme decât se preconizează, răspunsul va fi pe măsură și coordonat.