NATO trebuie să fie pregătită pentru scenarii tensionate mai devreme decât se credea, iar România este inclusă în tabloul de risc: avertismentul vine de la generalul Alexus Grynkewich, care a explicat în fața senatorilor americani că forțele europene trebuie să atingă o capacitate de apărare convențională solidă până în 2035, deși provocările pot apărea mult mai devreme.RECLAMA

Oficialul militar a subliniat că un eventual acord de pace între Rusia și Ucraina nu ar elimina amenințarea la adresa continentului. În viziunea sa, dinamica de pe front și potențiala repoziționare a efectivelor ruse vor continua să cântărească greu în planificarea apărării colective a Alianței.RECLAMA

„Dintr-o perspectivă pur militară, atunci când 500.000 de soldați ruși căliți în luptă vor fi repoziționați în alte zone, va trebui să acordăm atenție acestui lucru ca unei potențiale amenințări militare și să fim conștienți de ceea ce ar putea reprezenta pentru Alianță”

Pe fondul intrării războiului ruso‑ucrainean în al patrulea an, Pentagonul a inițiat o reevaluare a posturii sale militare în Europa. Noua orientare pune accent pe consolidarea capacităților naționale ale statelor europene din cadrul NATO, astfel încât responsabilitatea pentru apărarea convențională a continentului să fie mai bine împărțită.

Avertismentul privind calendarul capacității europene

Întrebat când ar putea Europa să își asume integral apărarea convențională, generalul a indicat un orizont de timp precis:

„Până la sfârșitul deceniului nu vom fi acolo, dar cu siguranță până în 2035”.

În același cadru, el a amintit că prezența militară americană pe continent are valoare strategică – de la infrastructură și baze la capacitatea de a proiecta rapid forță și de a oferi președintelui SUA opțiuni operaționale în mai multe teatre. Referirea a inclus și acțiuni curente împotriva Iranului, la care participă armate americane și israeliene, menționate ca exemplu al flexibilității conferite de postura din Europa.

„Trupele, bazele și infrastructura noastră valorifică poziția strategică a Europei și permit SUA să deplaseze rapid forțe, să susțină operațiuni și să ofere președintelui multiple opțiuni militare în diferite teatre”

Îngrijorări la Washington privind reducerea trupelor din Europa

În dezbatere a apărut și tema efectivelor americane dislocate pe continent – aproximativ 80.000 de militari în prezent. Unii senatori au atenționat că o diminuare grăbită ar transmite un semnal greșit și ar putea vulnerabiliza flancurile aliate.

„Mă tem că administrația se concentrează exclusiv pe viteza tranziției și nu pe implicațiile strategice ale unei greșeli pe care o face”

Președintele comisiei senatoriale a reiterat că nu este momentul pentru reducerea prezenței în Europa:

„acum nu este momentul pentru scăderea nivelului lor”.

În aceeași intervenție, el a argumentat că diminuarea amenințării militare ruse – nu scăderea dispozitivului aliat – reprezintă calea de a relaxa presiunile din zona europeană:

„cel mai bun mod de a diminua nevoia de apărare în Europa este reducerea ameninței generate de armata Rusiei”

Pe această linie, SACEUR a lăsat să se înțeleagă că o creștere a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB, acolo unde este posibil, ar întări capacitatea colectivă a aliaților. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, o astfel de traiectorie bugetară ar consolida reziliența în fața unei amenințări care poate evolua rapid.

În ansamblu, semnalul transmis este că NATO își calibrează postura pentru scenarii ce pot apărea înainte de 2035, în timp ce Washingtonul evaluează ritmul și amploarea oricărei ajustări de efective pe continent, cu așteptări sporite ca aliații europeni să își întărească propriile capabilități.