Rusia a transmis un mesaj surprinzător după publicarea noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, salutând documentul și apreciind că acesta este „în mare măsură compatibil” cu modul în care Moscova vede dinamica geopolitică actuală. Anunțul, făcut duminică printr-o declarație oficială a Kremlinului, a fost însoțit de o nouă critică la adresa ceea ce Moscova numește „poziția izolată” adoptată de Europa în ultima perioadă.

Reacția pozitivă a Rusiei vine după ce administrația condusă de Donald Trump a prezentat public noua strategie de securitate, despre care Kremlinul afirmă că este „în mare măsură consistentă” cu propriile interese strategice. Documentul american, cu o lungime de 33 de pagini, vorbește despre pericolele cu care s-ar confrunta Europa, inclusiv riscul unei „ștergeri civilizaționale”, și evită să trateze Rusia drept o amenințare directă la adresa securității SUA, potrivit relatărilor BBC News.

În analiza viziunii Washingtonului, strategia enumeră printre priorități combaterea amestecului extern în deciziile politice, limitarea migrației masive, precum și o opoziție fermă față de ceea ce este definit drept „cenzură” în cadrul Uniunii Europene. Aceste accente au fost rapid observate și criticate de numeroși oficiali și experți europeni, unii dintre ei subliniind că direcția documentului seamănă, în anumite puncte, cu narațiunea Kremlinului.

În acest context, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția TASS că „Ajustările pe care le vedem… sunt în mare măsură consistente cu viziunea noastră”. El a completat că Moscova privește documentul ca pe „un pas pozitiv”, adăugând totuși că Rusia intenționează să analizeze în detaliu strategia înainte de a formula o poziție finală.

Noua Strategie de Securitate a SUA oferă Rusiei un spațiu de manevră mai favorabil decât documentele similare din anii precedenți. Această schimbare de ton îngrijorează însă o parte dintre liderii europeni, care se tem că poziția mai conciliantă a Washingtonului ar putea reduce presiunea internațională asupra Moscovei în contextul războiului din Ucraina. Documentul american merge chiar mai departe, acuzând Uniunea Europeană că ar sabota eforturile americane de a găsi o soluție pentru conflict și argumentând că stabilitatea relației cu Rusia ar trebui restaurată pentru a proteja economiile europene.

Raportul lasă să se înțeleagă și o dorință de implicare politică pe continent, sugerând că SUA ar trebui să stimuleze „rezistența la traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene”. Totodată, strategia vorbește despre „restaurarea identității occidentale”, avertizând că Europa ar putea deveni „de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puțin”, dacă direcțiile actuale nu sunt schimbate.

Documentul elogiază influența „partidelor patriotice europene” și afirmă că Statele Unite încurajează forțele politice aliniate cu propria viziune să promoveze ceea ce numește o renaștere a spiritului occidental. În paralel, reacțiile europene la această poziționare au oscilat între reafirmarea solidarității transatlantice și preocupări evidente legate de direcția Washingtonului.

Unul dintre cele mai ferme mesaje a venit din Polonia. Premierul Donald Tusk le-a transmis americanilor, printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale: „Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră”, subliniind existența unor „dușmani comuni”. El a adăugat: „Aceasta este singura strategie rezonabilă pentru securitatea noastră comună. Dacă nu cumva ceva s-a schimbat”.

Și fostul premier suedez Carl Bildt a criticat dur strategia, afirmând că aceasta „se poziționează la dreapta extremei drepte”. În plus, apropierea administrației americane de partide precum AfD în Germania — formațiune catalogată ca extremă dreapta de serviciile de securitate germane — a alimentat și mai mult temerile europene.

Pe plan militar și de securitate globală, strategia reafirmă abordarea „America First” și anunță o intensificare a operațiunilor împotriva traficului de droguri în Marea Caraibilor și în Pacificul de Est, menționând inclusiv posibile intervenții împotriva Venezuelei. Documentul susține și o creștere a bugetelor de apărare în state aliate precum Japonia, Coreea de Sud, Australia și Taiwan, în încercarea de a întări postura americană în zonele cu tensiuni mari.