O probă simplă de scaun ar putea oferi indicii timpurii despre cancerul pancreatic. O echipă de cercetători europeni a identificat un „profil microbian” caracteristic în materiile fecale ale persoanelor diagnosticate, un tipar prezent atât la debutul bolii, cât și în stadii avansate.

Acest tip de cancer, recunoscut pentru agresivitate și pentru dificultatea depistării, are o rată de supraviețuire la 10 ani de aproximativ 5%. Rezultatele, publicate în revista Gut, mută accentul de pe semnele clinice evidente către analiza discretă a comunităților bacteriene din intestin.

Semnul „invizibil” care apare la toaletă

Nu discutăm despre sângerări sau dureri evidente, ci despre o rearanjare a ecosistemului de bacterii din tubul digestiv. Această modificare nu se observă cu ochiul liber, însă poate fi detectată în laborator printr-un test de scaun.

Cercetătorii de la Centrul Național de Cercetare a Cancerului din Spania și Laboratorul European de Biologie Moleculară au arătat că un set constant de microorganisme se regăsește mai des la persoanele cu diagnostic, indiferent de stadiul bolii. În total, aproximativ 27 de specii au fost corelate cu prezența tumorii pancreatice.

Printre bacteriile întâlnite mai frecvent în probele pacienților se numără Methanobrevibacter smithii, Fusobacterium nucleatum, Alloscardovia omnicolens, Veillonella atypica și Bacteroides finegoldii. În oglindă, speciile considerate protectoare tind să fie reduse sau absente, precum Faecalibacterium prausnitzii, Bacteroides coprocola, Bifidobacterium bifidum și Romboutsia timonensis.

Acest „semn invizibil” devine, astfel, o amprentă bacteriană care poate fi urmărită în probele de scaun, fără proceduri agresive sau disconfort major pentru pacient.

De ce este atât de importantă această descoperire

Pancreasul, situat profund în abdomen, în vecinătatea stomacului și a intestinului, are rol cheie în digestie și în reglarea glicemiei. Poziția sa și faptul că simptomele sunt adesea nespecifice fac ca evaluarea prin metode uzuale să fie dificilă.

În prezent, parcursul diagnostic implică de regulă analize de sânge, investigații imagistice complexe și, nu de puține ori, biopsii sau intervenții chirurgicale. Aceste opțiuni sunt costisitoare, consumă timp și sunt rar utilizate în mod preventiv.

Un test de scaun capabil să surprindă un profil microbian asociat bolii ar deschide calea către o metodă simplă, accesibilă și non-invazivă de orientare diagnostică, mai ales pentru persoanele cu risc crescut. Faptul că semnătura bacteriană a fost observată atât la pacienți cu boală precoce, cât și la cei cu forme avansate, sugerează utilitatea ei în depistare timpurie.

În practică, monitorizarea acestei amprente ar însemna recoltarea unei cantități mici de materii fecale și evaluarea în laborator pentru a identifica prezența și proporțiile speciilor-cheie. Rezultatul nu înlocuiește consultul medical, dar poate semnala din timp necesitatea unor investigații suplimentare prin metode consacrate.