Ungaria și Serbia au semnat recent un acord militar care a stârnit reacții aprinse în regiune, în special din partea Croației, Kosovo și Albaniei, care formaseră o alianță similară cu două săptămâni înainte.

Înțelegerea dintre Belgrad și Budapesta a fost semnată la Belgrad de miniștrii apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky și Bratislav Gasic, în timp ce presa sârbă a prezentat evenimentul drept un moment cu potențial major pentru echilibrul militar din Balcani.

presa din Serbia exultă, opozanții vorbesc despre o alianță fără conținut
Tabloidul Informer a numit noua cooperare „o bombă care zguduie regiunea” , iar ziarul Kurir a titrat că este vorba despre un „moment istoric” . Publicația Novosti a vorbit despre „dovezile unei prietenii de fier” , în timp ce Republika a transmis că

„albanezii și croații au intrat în panică din cauza alianței militare dintre Serbia și Ungaria”.

Pe lângă Serbia și Ungaria, alianței i se va alătura și partea sârbă a Bosniei și Herțegovinei, controlată de Milorad Dodik. Toate aceste mișcări vin în contextul în care, pe 18 martie, la Tirana, Kosovo, Croația și Albania au semnat un tratat care vizează cooperarea militară și securitară în cadrul UE. Potrivit documentului, se va întări colaborarea între industriile de apărare din cele trei țări și se vor organiza exerciții militare comune, precum și instruirea cadrelor militare superioare.

Ministerul de Externe al Serbiei a criticat dur lipsa de consultări prealabile, afirmând:

„Deosebit de îngrijiorător că această alianță militară s-a constituit fără consultări prealabile cu autoritățile de la Belgrad”.

Șeful diplomației de la Belgrad a mai susținut că tratatul are ca scop

„izolarea Serbiei”și crearea unor „structuri paramilitare”în Kosovo.

Premierul croat Andrej Plenkovic a declarat că această alianță

„nu are niciun fel de caracter agresiv”, însă retorica ministrului croat al apărării, Ivan Anusic, a fost mai tăioasă:

„Au trecut demult vremurile când Croația trebuia să întrebe la Belgrad ce are voie să facă și ce nu, iar asta nu se va mai întâmpla niciodată”.

Potrivit ziarului Jutarnji list, această declarație ar fi provocat o „cădere nervoasă” a președintelui sârb Aleksandar Vucic.

În ceea ce privește alianța sârbo-maghiară, vocile critice nu au întârziat să apară. Petar Boskovic, politician din opoziția sârbă, a declarat pentru publicația Danas:

„Este doar un alt truc de marketing al lui Vucic”.

Iar expertul militar sârb Aleksandar Radic a susținut că:

„nu există niciun element al unei alianțe militare”, sugerând că această mișcare are mai degrabă un rol simbolic decât unul strategic sau operațional.

În ciuda tensiunilor apărute, riscul unui conflict militar real în Balcani este considerat scăzut. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că situația din regiune „nu este critică”, iar Vuk Vukasanovic, cercetător la Belgrade Centre for Security Policy, a precizat:

„Există șanse mici să izbucnească un război adevărat”.

Totuși, semnele de reînarmare din regiune sunt evidente. Mai multe state din Balcani au început să reintroducă serviciul militar obligatoriu, iar bugetele pentru apărare au crescut. În acest context, formarea a două alianțe militare distincte – una formată din Croația, Kosovo și Albania, cealaltă din Serbia, Ungaria și Republica Srpska – adaugă tensiune într-o zonă cu un trecut istoric marcat de conflicte.

Reacțiile presei de stat din Serbia au fost intens promovate, reflectând sprijinul oficial față de înțelegerea semnată cu Ungaria. Totuși, vocile independente și opoziția au exprimat scepticism în legătură cu valoarea reală a acestei alianțe. Până în acest moment, nu au fost anunțate detalii concrete privind exerciții comune sau colaborări tehnico-militare între Belgrad și Budapesta, în afara declarațiilor oficiale.

În paralel, cooperarea dintre Croația, Albania și Kosovo pare să aibă deja un cadru clar, cel puțin în ceea ce privește integrarea în politica de securitate a Uniunii Europene. Această alianță a fost construită pe baza unor acorduri asumate oficial și semnate la nivel guvernamental în Tirana, iar liderii săi au subliniat că demersul are un caracter defensiv și european.

Astfel, pe fundalul unei curse regionale de reînarmare, schimbările din Balcani sunt în plină desfășurare, iar echilibrul de forțe din zonă rămâne într-o stare de incertitudine, cu tabere conturate tot mai clar.